usa metalica

Cat despre Ea... Chiar acum Ea a plecat acasa la Ea. Pe drum si-a adus aminte de mine, cum noi de aducem aminte uneori de lucruri care trebuie sa le traim si pe care inca nu le-am trait. Imi doresc o femeie. O fotografie. Un ceva albastru. O esarfa. Un blues sa ma adoarma pe strada...

...ai fi putut sa te lasi vazuta. ai fi putut sa-mi spui ceva frumos. ai fi putut sa desenezi prin cuvintele tale ceva despre zambet...

Aici ma simt anonim. Si sunt. Mi-am sters poza. La ce trebuie lumii sa-mi vada fata? Trist! Ecran. Bricheta! Marlboro! Aer. Fum. Zapada. Noroi. Aiurea. Ma-nvart aiurea intre acesti pereti de sticla ai orasului. Ma-nvart si caut o femeie. Dar intotdeauna acea femeie nu este ea.

O astept pe Ea. Ar trebui acum sa intre pe aceasta usa metalica. Sa vina direct la mine si sa-mi spuna: "hai". Si sa ma duc o, Doamne! Ar trebui sa vina Ea. Chiar acum. Sa intre in viata mea fara ca eu sa o poftesc. Ar trebui sa plec... Dar eu astept ca si cand as astepta la o ora exacta sa vina cineva si pentru mine. Dar nu vine nimeni. Ma uit pe fereastra de la usa. Cateva camioane stand la semafor. Si din cand niste oameni grabiti catre casa...
In seara aceasta va venii Ea! Va intra pe usa si voi sti ca trebuie sa plec cu ea...
- Unde?...

A inceput singuratatea din nou. Pe strazi, pe copaci, peste nisip... In curand ochii vor devenii apa. O apa murdara. Neagra. In curand Corpul va fi o furtuna de primavara...

Cearcafuri unse cu ruj, "lacrima lui Ovidiu" sticla, intr-un colt al gradinii, hainele de fluture puse pe scaun si ele?, ei? fluturii om... goi alergandu-mi pe tavan...

Ploua marunt. Ploua cu pudra de lacrimi electrice. Unii oameni au intepenit langa semafoare ca niste copaci batrani. Electric. Buzele ei cu gust de plaja se lasa atinse in fiecare vara la Vama Veche... Si totusi inca ploua in orasul meu. Ploua invizibil. Electric. Pe umeri iti cad volti, iti cad toate energiile acumulate de nori... Buzele ei au gust electric. Te scutura cand le saruti, si-ti spun la nesfarsit:
- Ploua! Ploua marunt..

Ma simt gol oricat as incerca sa-mi demonstrez ca-mi este bine. Da! Ma simt gol..

Iarta-ma. Afara este din ce in ce mai intuneric, mai vacuum. Si nici cuvintele nu-mi mai vin. Si nici Ea nu mai intra pe usa... trebuia sa spun "noapte buna", dar nu stiam cum...